- duce
- n.m.Signe de connivence (jeux) :
Faire un duce.
Dictionnaire du Français argotique et populaire. François Caradec. 2009.
duce
Regardez d'autres dictionnaires:
duce — duce … Dictionnaire des rimes
Duce — era el apelativo propagandístico mediante el cual el líder fascista Benito Mussolini se dio a conocer en la vida política italiana desde 1924 hasta 1945. El apelativo Il Duce utilizado por dicho dictador es una derivación de la voz latina… … Wikipedia Español
DUCE — Donnée à Mussolini, la désignation de duce (du latin dux , conducteur, guide) apparaît dès le temps de la «marche sur Rome» (1922). Elle se rattache à un type de meneur d’hommes qui, du condottiere de la Renaissance à Garibaldi, avait une forte… … Encyclopédie Universelle
Duće — is a Croatian village situated close to Omiš in the Split Dalmatia County. It is a series of small settlements in Poljica, the area between the foot of the Mosor mountainous chain and the sea. Village Duće was found before 12th century, because… … Wikipedia
duce — (izg. dȗče) m DEFINICIJA pov. naslov B. Mussolinija u fašističkoj Italiji, isticao je njegove diktatorske ovlasti; vođa (pandan Führeru u Njemačkoj) ETIMOLOGIJA tal … Hrvatski jezični portal
duče — dȗče m DEFINICIJA v. duce … Hrvatski jezični portal
duce — [do͞o′che] n. [It < L dux (gen. ducis): see DUCT] leader: title (Il Duce) assumed by Benito Mussolini as head of Fascist Italy … English World dictionary
duce — s.m. [dal lat. dux ducis ]. 1. (lett.) [chi comanda forze militari] ▶◀ capitano, capo, condottiero, (non com.) egemone. 2. a. [chi esercita un potere in modo autoritario] ▶◀ ‖ autocrate, despota, dittatore, oppressore, tiranno. b. (fig.) [chi… … Enciclopedia Italiana
Duce — 1923, title assumed by Benito Mussolini (1883 1945); Italian, lit. leader, from L. ducem (see DUKE (Cf. duke) (n.)) … Etymology dictionary
duce — (del italiano; pronunciamos duche ) sustantivo masculino 1. Título adoptado por Mussolini, jefe de la Italia fascista … Diccionario Salamanca de la Lengua Española
duce — DÚCE1, duc, vb. III I. tranz. 1. A transporta ceva sau pe cineva într un anumit loc, a lua ceva sau pe cineva dintr un loc şi al pune în altul. ♢ expr. a duce (pe cineva) la groapă = a conduce un mort la locul de înmormântare. 2. A lua pe cineva… … Dicționar Român
